Repere

  Sunt indisolubil legat de câteva locuri, de câteva întâmplări şi de câţiva oameni decisivi pentru evoluţia mea profesională şi ca om.

  Topleţ - locul unde m-am născut, locul în care mă întorc de fiecare dată cu plăcere şi unde liniştea îmi protejează şansa de a trăi alături şi împreună cu toate generaţiile dispărute sau încă nenăscute ale familiei mele. Şi sunt sigur că nu numai.

  Bunicii  - persoane care mi-au croit şi mi-au ordonat drumul în viaţă; nu îmi pot imagina cum ar fi arătat parcursul meu ca om dacă nu aş fi fost marcat de învăţăturile acestor fiinţe pe care le sesizez tot mai des prezente în perimetrul mirific al unei existenţe ce şi-a consumat liniştile şi neliniştile în respectul celor zece porunci.

  Liceul "Traian Lalescu" - Orşova şi profesoara de istorie, doamna Ana Şchiopu, care m-a convins că studiul istoriei îţi poate susţine şi argumenta o carieră.

  Facultatea de Istorie - locul care mi-a oferit şansa de a-mi găsi vocaţia şi de a deveni un bun profesionist.

  Centrul de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie Militară - înconjurat de oameni foarte bine pregătiţi nu ai decât o singură şansă să rămâi şi să te perfecţionezi alături de ei.

  Ion Iliescu - politicianul fundamental pentru România după 1989, personalitate care, într-o stare de graţie a cerului, a avut şansa să acţioneze, cu succes, pentru a asigura continuitatea conceptului naţional şi geografic statal românesc, într-un moment în care majoritatea românilor nu au înţeles despre ce era vorba.

  Serviciul de Informaţii Externe - onoarea şi responsabilitatea de a conduce o echipă de profesionişti într-un moment incredibil de dur pentru România, cu nevoia unor profunde schimbări. Toate, într-o perioadă când trecutul apropiat ne limita tuturor şansa de a fi noi înşine, oscilând între ce am fost şi ce trebuia să fim. Unii, din păcate, şi-au schimbat doar părul, nu şi năravul, foarte mulţi nărăvindu-se la jaf, slujirea patriei fiind doar prilejul de a-şi promova cupiditatea. În condiţii de dezinformare atroce, supus unor presiuni externe şi interne incredibile, am reuşit să stabilesc relaţii de încredere şi colaborare cu toate statele importante ale NATO, în anul 1997 România începând să fie tratată ca un viitor aliat.

  Helmut Kohl - puterea şi inteligenţa de a folosi valorile creştin-democrate pentru a genera progres şi prosperitate; model politic de o înţelepciune uluitoare, omul care a reuşit, împreună cu alţii, să repare consecinţele celor două mari dezastre pe care le-a provocat şi trăit Germania în cursa pentru câştigarea supremaţiei mondiale, asumându-şi proiectul natural al unei Germanii creatoare şi constructive, într-un program pentru o Europă Unită.

  Administraţia Prezidenţială - oportunitatea de a valorifica experienţa unei întregi cariere, mai ales în însărcinarea de consilier prezidenţial pe probleme ale securităţii naţionale, calitate în care am fost direct şi profund implicat în toate acţiunile şi proiectele ce au vizat integrarea României în NATO. Am beneficiat de delegarea reprezentării Preşedintelui României în probleme ale apărării şi serviciilor de informaţii, poziţie ce mi-a dat şansa să mă exprim în toate momentele de importanţă majoră.

  Palatul Victoria - şansa de a fi însărcinat cu coordonarea acţiunilor pentru aderarea României la UE, intervenind cu succes în probleme şi la momente de importanţă deosebită.

  Uniunea Populară Social Creştină - PD-L - credinţa că pot mai mult şi că românii merită o nouă clasă politică care să-şi asume proiectul unei Românii europene în care fiecare cetăţean, în parte, şi toţi împreună, să aibă şansa protejării şi promovării intereselor lor individuale şi de grup.